Cosmin Agafiței 
0
0
Vara aceasta, ceea ce CNN numește „marea conversație americană” a luat forma unui veritabil scandal național, pornit nu dintr-un discurs politic, nici dintr-un gest de protest, ci… dintr-o reclamă la blugi. În centrul furtunii media se află actrița Sydney Sweeney și o campanie American Eagle care, la suprafață, pare o simplă glumă despre gene și jeans. Doar că în America de azi, nimic nu este cu adevărat „doar atât”.
O reclamă cu substrat — sau o glumă proastă?
În spotul controversat, Sydney Sweeney apare purtând o ținută provocatoare din denim — o reinterpretare a „costumului canadian” — și rostește replici cu dublu sens: „Genele se transmit de la părinți la copii” sau „Compoziția corpului meu e determinată de gene”. Într-un context politic tot mai polarizat, aceste afirmații au stârnit reacții intense. Mulți au asociat mesajul cu ideea de „gene bune” — un concept care a fost folosit recent, inclusiv de Donald Trump, în discursuri cu tentă xenofobă.
Coincidență sau mesaj codificat?
Cheryl Overton, strateg în comunicare, a fost printre primii care au observat că mesajul reclamei nu este întâmplător. „Dacă American Eagle vizează un public de dreapta sau chiar de extremă dreapta, este alegerea lor. Dar oamenii sunt atenți, educați și gata să taxeze astfel de alegeri”, a declarat ea.
Criticile nu au întârziat. Unii au văzut în spot o invocare subtilă a „supremației genetice”, alții au acuzat pur și simplu un act de marketing prost scris. „Nu a fost nici amuzant, nici inteligent”, spune Alyssa Vingan, jurnalist de modă. „A fost o glumă ieftină cu Sydney Sweeney și corpul ei.”
De la modă la identitate națională
Pentru Emma McClendon, profesoară de modă la St. John’s University, reacția puternică nu e o surpriză: „Există acest clișeu că moda este frivolă. Dar hainele sunt o extensie profundă a identității noastre.” Iar într-un context unde brandul se numește American Eagle, unde apare un câine, o mașină și denimul ca simbol al culturii americane, orice referință la „gene” poate declanșa un tsunami ideologic.
„Nu invoci genetica din întâmplare,” avertizează antropoloaga Shalini Shankar. „Poți vinde denim fără să spui absolut nimic despre asta. Aici e clar că s-a vrut mai mult.”
Reacțiile politice și efectul de bumerang
Controversa a atras inclusiv reacții de la Washington. Un purtător de cuvânt de la Casa Albă a denunțat scandalul drept „cancel culture scăpată de sub control”, în timp ce vicepreședintele JD Vance a insinuat că democrații „îi acuză de nazism” pe cei care o consideră frumoasă pe Sydney Sweeney.
În cele din urmă, American Eagle a emis o declarație plată: „Toți arătăm bine în blugi.” Dar întrebarea a rămas: chiar așa?
Strategie sau greșeală?
Pentru unii, controversa a fost calculată. „E o lecție de economie a atenției,” spune Sam Gauchier, specialist în PR. „Indignarea a devenit monedă. Cu cât vorbește lumea mai mult, cu atât mai bine pentru brand.”
Alison Weissbrot, redactor-șef la Adweek, e mai reținută: „S-a vorbit despre ei, da. Dar rămâne de văzut dacă le va crește vânzările sau le va dăuna reputației.”
Sydney Sweeney, mereu în avantaj
În mijlocul scandalului, Sydney Sweeney rămâne, paradoxal, nevătămată. „Nu e vorba despre a o învinovăți,” subliniază Sayantani DasGupta, lector la Columbia. „E despre cum toți suntem influențați de aceste imagini.”
Și, într-adevăr, actrița pare să fi ieșit din toată povestea și mai celebră. Criticul Sam Bodrojan crede că succesul ei ține tocmai de discreția cu care își joacă cartea publică: „Creează conversație fără să fie direct implicată. Nu e percepută ca o persoană rea. E un simbol, un mit în mișcare.”
Concluzie
O reclamă la blugi care devine punctul zero al unei confruntări despre rasă, sexualitate, identitate națională și strategie de brand? În America de azi, da — e posibil. Iar în spatele a ceea ce părea o simplă glumă despre „gene”, se ascunde poate cel mai clar indiciu al vremurilor noastre: totul e politizat, totul e interpretabil, iar în epoca atenției, chiar și o glumă proastă poate deveni virală.
About the Author
